TEHNICI ACTUALE DE DIAGNOSTIC ÎN PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

CONTRIBUŢIA ULTRASONOGRAFIEI DUCTALE

GHID PRACTIC

Volum editat in cadrul proiectului CEEX 228/2006

TEHNICI ACTUALE DE DIAGNOSTIC ÎN PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

CONTRIBUŢIA ULTRASONOGRAFIEI DUCTALE

GHID PRACTIC

Sub redacţia:

Viorela ENǍCHESCU

Editura Medicalǎ Universitarǎ Craiova

2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Tehnici actuale de diagnostic în patologia glandei mamare: contribuţia ultrasonografiei ductale / sub red.: Viorela Enăchescu - Craiova : Editura Medicală Universitară, 2007

Bibliogr.

ISBN 978-973-106-075-0

I. Enăchescu, Viorela (coord.)

618.19

Editura Medicală Universitară Craiova. Acreditată CNCSIS Nr. 54/2001 Str. Petru Rareş 2-4, 200654 Craiova Tel / Fax: +40 251 502 179 e-mail: emuc@umfcv.ro; editura.medicala.universitara@gmail.com

Copyright © 2007 Editura Medicală Universitară Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate EMUC. Orice reproducere integrală sau parţială , prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării individuale sau citări justificate de interesul ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. Copyright © 2007 Editura Medicală Universitară All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced în any form or by any means, including photocoying, or utilized by any informaqtion storage and retrival system without written permision from the copyright owner.

Tiparul - Reprografia Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova

Comanda 421/2006; Tiraj 100 + 40 ex.

AUTORII:

Dominique AMY

Medical Imaging Center, Aix - en - Provence, Franţa

Centrul Francofon de Formare in ecografie Nimes, Franta

Suzana DǍnoiu

Conf. univ. dr. Disciplina de Fiziopatologie

UMF Craiova, România

Anica DRICU

Prof. univ. dr. doc. Karolinska Instituted

Stockolm, Suedia

Cristiana DUMITRESCU

Asist. Universitar, Disciplina de Farmacologie,

UMF Craiova, România

Daniela DUMITRESCU

Conf. univ. dr.i UMF Craiova,

Departamentul de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Viorela ENACHESCU

Prof. univ. dr. UMF Craiova,

Clinica Medicalǎ III, Spitalul Clinic Nr 2,

Craiova, România

Aristida GEORGESCU

Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală,

Departamentul de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Luana LASCU

Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală,

Departamentul de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Mǎdǎlina MANEA

Conf. univ. dr. Medicina de Familie,

UMF Craiova, România

Lautenţiu MOGOANTǍ

Prof. univ. dr. UMF Craiova,Catedra de Histologie

Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală,

Departamentul de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Edina MORVAY SZABO

Medic Primar,oncologie medicala, radioterapie

Oradea, România

Carmen POPESCU

Medic primar anatomie patologica

Laboratorul de Anatomo-patologie, Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Mihai POPESCU

Conf. univ. dr. UMF Craiova,

Departamentul de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ

Craiova, România

Veronica SFREDEL

Conf. univ. dr. Disciplina de Fiziologie UMF Craiova,

Explorǎri Funcţionale - Spitalul Clinic de Urgenţǎ,

Craiova, România

Zoia STOICA

Prof. univ. dr. UMF Craiova,

Şeful Departamentului de Imagisticǎ - Spitalul Clinic de Urgenţǎ

Craiova, România

Michel TEBOUL

Fost Şef al Centrului de Imagisticǎ Medicalǎ din Paris,

Şef al Artemisia Baglivi Breast Center din Roma

Paris, Franţa

Notǎ:

Informaţiile conţinute în acest volum sunt oferite de cǎtre autori ca ghid de referinţǎ medicilor cu practicǎ ecograficǎ mamarǎ. La redactarea acestui volum a fost respectat în intregime conţinutul materialelor prezentate de cǎtre autori, cărora le revine responsabilitatea asupra materialelor stiinţifice; pe cât posibil a fost respectată şi tehnoredactarea, cu unele modificǎri care nu impieteazǎ asupra conţinutului ştiinţific.

C U P R I N S

Introducere ………………………………………………...…………...………..…. IX

Capitolul 1. Anatomia şi fiziologia glandei mamare. Veronica Sfredel, Suzana Dănoiu, Mădălina Manea, Viorela Enăchescu..............................................................................................................................................1

Capitolul 2. Markerii tumorali din bolile maligne. Anica Dricu…….........................................................27

Capitolul 3. Contributia tehnicilor de imunohistochimie la diagnosticul tumorilor mamare bifazice. Camelia Popescu..............................................................................................................................................41

Capitolul 4. Contributia tehnicilor de imunohistochimie la diagnosticul si prognosticul carcinomului mamar. Camelia Popescu...................................................................................................................69

Capitolul 5. Ecografia mamară – anatomia şi tehnica. Dominique Amy....................................................97

Capitolul 6. Ultrasonografia convenţională şi Doppler în diferenţierea leziunilor benigne şi maligne ale sânului. Criteriile sonografice ale diagnosticului de malignitate. Viorela Enăchescu, Mădălina Manea…........................……..................................................................................................................…...109

Capitolul 7. Avantajele ecografiei ductale faţă de investigaţiile convenţionale ale sânului. Cerinţe pentru o utrasonografie a sânului condusă anatomic. Michel Teboul......................................................125

Capitolul 8. Scanarea radială a sânului. Dominique Amy ………........…….........................................…135

Capitolul 9. Aspecte normale şi patologice, benigne şi maligne, în ecografia ductală. Evaluare comparativă cu ecografia 3D şi 4D a sânului. Clasificarea US BI-RADS versus clasificarea mamografică BI-RADS. Aristida Georgescu, Viorela Enăchescu ..............................................................139 
 
Capitolul 10. Aspecte Doppler în ecografia ductală, metodă alternativă elastografiei mamare ecografice şi prin rezonanţă magnetică nucleară în predicţia malignităţii. Aristida Georgescu .…...……….…...169
 

Capitolul 11. Ecografia mamară şi mamografia, criterii comparative şi acurateţea diagnosticǎ. Edina Morvay Szabo ……...................................……...........................................................................…..............185

Capitolul 12. Microcalcificările în patologia tumorală mamară - aspecte mamografice. Luana Lascu, Mihai Popescu, Daniela Dumitrescu, Cristiana Dumitrescu ………………...........................……..193

Capitolul 13. Rolul imagisticii prin rezonanţă magnetică şi al tomografiei computerizate în stadializarea cancerului mamar. Daniela Dumitrescu, Mihai Popescu, Luana Lascu, Zoia Stoica.............................................................................................................................................................205

Capitolul 14. Rolul ecografiei mamare în urmărirea post terapeutică a cancerului mamar. Edina Morvay Szabo ……………................................................................................…….……...…..…......……217

INTRODUCERE

După folosirea ultrasonografiei (US) în imagistica sânului ȋncepând cu peste 35 ani în urmă, speranţele de diagnostic precoce al patologiei mamare au fost rând pe rând încurajate şi combătute.

Astăzi, cu toată dezvoltarea tehnologică a echipamentelor, singura metodă acceptată de screening al cancerului de sân a rămas mamografia clasică, deşi are anumite dezavantaje în diagnosticul patologiei benigne a sânului, cum sunt displaziile şi leziunile solide benigne, precum şi o sensibilitate şi specificitate mai reduse în depistarea cancerului de dimensiuni infracentimetrice în special în cazul sânilor denşi, ceea ce impune completarea examinării radiologice prin alte metode imagistice (US, rezonanţa magnetică nucleară - RMN) şi prin puncţie-biopsie.

Ecografia mamară are o specificitate mai bună decât mamografia, dar o sensibilitate teoretic mai redusă, influenţată de calitatea aparatelor, de pregătirea operatorilor şi în special de tehnica de examinare.

Ecografia ductală reprezintă o metodă de examinare care îmbunătăţeşte performanţele ecografiei mamare „clasice” şi poate duce la o standardizare a US fără de care criteriul de calitate impus de programele de screening nu poate fi îndeplinit; în plus, pregătirea operatorilor fiind îmbunătăţită, factorul subiectiv este diminuat, ceea ce duce la o creştere a sensibilităţii metodei. În sfârşit, posibilitatea depistării leziunilor maligne infracentimetrice creşte şi eco-ductografia reprezintă în acelaşi timp metoda de diagnostic cu accesibilitatea cea mai largǎ şi costul mult mai redus decât al examinǎrii prin RMN, care poate să depisteze determinările multiple sincrone sau metacrone ale carcinomului intraductal, cea mai frecventă leziune malignă a sânului.

Prin introducerea clasificării US BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System) a leziunilor mamare după modelul clasificării mamografice, s-au creat premisele dezvoltării unor baze de date care să fie utilizate în screeningul ecografic al sânului.

Rezultă că prin adoptarea unei tehnici de examinare US care să poată fi standardizată, cum este ecografia ductalǎ sau mai pe scurt eco-ductografia, a unui sistem computerizat standardizat de raportare, stocare şi prelucrare a datelor şi utilizarea unor aparate care să îndeplinească un nivel bazal obligatoriu de dotare, se va putea aplica pe scară largă screening-ul ecografic, mai puţin nociv (neiradiant), cu un raport cost/ eficienţă mai bun decât mamografia, cu o accesibilitate mai largă şi cu o acurateţe superioară pe ansamblu faţă de celelalte metode de diagnostic imagistic.

Eco-ductografia reprezintǎ o perfecţionare a tehnicii de examinare ecografice pe bazele structurii anatomice a sânului, fǎrǎ sǎ necesite modificǎri esenţiale ale aparaturii, exceptând recomandarea utilizǎrii unor sonde liniare de 7-10cm lungime şi frecvenţǎ peste 7MHz, la care trebuie adaptat un suport pentru „punga de apǎ” (water bag), dar în acelaşi timp a adus o nouǎ interpretare a imaginilor obţinute, care prezintǎ detalii de structurǎ aproape histologice, cu posibilitǎţi de magnificaţie de 3-4 ori a secţiunilor obţinute, de tip „lupǎ”.

Reunirea avantajelor metodei cu cele ale tehnicilor Doppler şi, mai nou, ale elastografiei, vor putea conduce în viitor la o mai bunǎ acurateţe a examinǎrii ecografice, care sǎ concureze cu încercǎrile actuale de îmbunǎtǎţire a mamografiei prin introducerea mamografiei digitale, a mamografiei interpretate cu ajutorul unor programe computerizate (CAD – computed-aided detection), sau a mamografiei prin achiziţie volumicǎ prin baleierea fascicolului de radiaţii-mamografia prin tomosinteză (thomosinthesis mammography); de asemenea, eco-ductografia va concura cu tomografia prin emisie de pozitroni (PET) sau examenele prin RMN, metoda cu cea mai mare sensibilitate dar cu specificitate redusǎ, care necesitǎ un mare numǎr de puncţii diagnostic.

Lucrarea se doreşte un ghid practic de aplicare a eco-ductografiei de către sonografiştii iniţiaţi în explorarea sânului, ca metodă de standardizare cu posibilităţi de stocare a datelor, de evaluare în dinamică şi de comparare a rezultatelor, prin o mai bună localizare a leziunilor şi evitarea omisiunilor exploratorii, dat fiind faptul recunoscut că sensibilitatea ecografiei mamare „clasice” ca o a doua metodă de evaluare a leziunilor incerte după explorarea mamografică sau prin RMN, este mai mare decât atunci când este aplicatǎ per primam. O altă condiţie sine qua non a practicǎrii acestei tehnici este cunoaşterea substratului anatomic şi anatomo-patologic al sânului, fǎrǎ de care interpretarea aspectelor obţinute este eronatǎ.

Autorii