ETAPA III:
Descrierea stiintifica si tehnica
1.
Cunoaşterea
şi aprofundarea teoreticǎ şi practicǎ a bazelor ecografiei
mamare ductale, ca metodǎ de studiu ecografic al sânului
bazat pe criterii anatomice, specifice, ceea ce oferǎ o mai bunǎ
evaluare a structurii anatomice normale si patologice.
2.
Cunoaşterea
adaptǎrilor tehnice ale aparaturii ecografice necesare efectuǎrii
ecografiei ductale, a condiţiilor tehnice
care permit o explorare performantǎ neinvazivǎ a sânului.
3.
Studiul
teoretic şi antrenament practic al bazelor elastografiei ecografice
mamare, metodǎ testatǎ în ultimii ani şi
recunoscutǎ recent de forurile internaţionale, cu valoare de
diagnostic neinvaziv al caracterului benign/malign al leziunilor, cu localizare
în principal la nivelul sânului.
4.
Compararea
rezultatelor ecografiei ductale mamare, asociatǎ cu ecografia Doppler
şi elastografia prin ultrasunete, calitativǎ şi
cantitativǎ, cu rezultatele mamografiei de screening şi diagnostic, în
scopul promovǎrii ecografiei ca metodǎ neinvazivǎ, cu
acurateţe superioarǎ faţǎ de ecografia mamarǎ
clasicǎ şi faţǎ de mamografie şi cu un raport
cost/eficienţǎ diminuat, în special prin evitarea
puncţiilor-diagnostic inutile.
1. A3.1.Organizarea
propriu-zisǎ a workshop-ului „Promovare echipamente dedicate US ductale.
Demonstraţii practice life-hands-on”
Obiectiv realizat prin:
·
întreţinerea unei corespondenţe cu medicii interesaţi,
finalizatǎ prin invitaţii poştale şi electronice, cu
prezentarea scopului şi a temelor, a aspectelor practice de instruire;
·
documentaţia ştiinţificǎ pe baza de materiale
tipǎrite şi publicaţii on-line, privind justificarea, tehnica
şi rezultatele ecografiei ductale şi posibilitǎţile actuale
moderne de diagnostic al leziunilor mamare;
·
pregǎtirea unor prezentǎri teoretice sub formǎ de
prelegeri orale susţinute de ilustrare electronicǎ, de cǎtre
membrii echipei şi colaboratori externi, între care invitaţi
străini cu contribuţii importante în dezvoltarea şi
implementarea ecografiei ductale mamare, cu teme legate de anatomia şi
fiziologia sânului, aspecte de histo-patologie şi markeri tumorali,
ecografia clasicǎ mamarǎ, principiile, tehnica şi aspectele
ecografiei ductale, aspecte comparative în examinǎrile mamograficǎ,
prin tomografie computerizatǎ şi prin rezonanţǎ
magneticǎ nuclearǎ, aspecte legate de ecografia mamarǎ
intervenţionalǎ, principiile şi tehnica elastografiei mamare,
aplicaţii ale ecografiei panoramice ilustratǎ prin metoda SieScape;
aceste prezentǎri au stat la baza elaborǎrii şi tipǎririi
ghidului de ecografie ductalǎ mamarǎ;
·
desfǎşurarea propriu-zisǎ a workshop-ului a avut loc în
30.11.2007-01.12.2007, în Centrul de Diagnostic Dr. Camen Dragoş, din
Craiova, care a asigurat sala de conferinţǎ cu suportul tehnic
şi cabinetele de lucru cu ecografe dotate complet, cu Doppler,
achiziţii 3D, 4D, panoramice şi elastografie tip metoda Siemens;
·
prezentarea unor echipamente noi de ecografie cu posibilitǎţi
de examinare în ecografia ductalǎ, asociatǎ cu ecografia Doppler,
elastografie calitativǎ în varianta Siemens, ecografie panoramicǎ, 3D
şi 4D, cu participarea unor tehnicieni reprezentanţi ai firmelor de
producţie şi distribuţie a echipamentelor;
·
examinarea ecograficǎ prin tehnicile prezentate mai sus, a unor
paciente selecţionate cu leziuni variate la nivelul sânului, sub
formǎ de examinǎri demonstrative efectuate de cǎtre membri ai
echipei şi urmate de examinǎri de antrenare a medicilor
participanţi invitaţi;
·
discuţii pe baza unor întrebǎri libere, între
prezentǎrile orale teoretice şi în timpul demonstraţiilor
practice şi al examinǎrilor de antrenament practic;
·
eliberarea diplomelor creditate EMC,
medicilor participanţi la workshop, în număr de 80 medici/zi.
2. A3.2 Stagii de instruire
în stăinătate: participare la
stagii de formare în centre de referinţă din Europa
(mobilitǎţi în străinătate)
Obiectiv realizat prin:
a) Stagiul de formare
practicǎ în ecografia ductalǎ şi elastografie tehnica HITACHI
recunoscutǎ internaţional, efectuat in perioada 03.12.2007-08.12.2007, în
Aix-en-Province, Franţa, la Centrul Francofon de Formare în Ecografie, sub
conducerea Dr. Dominique Amy, unul dintre promotorii metodei pe plan
internaţional, finalizat prin obţinerea unor atestate certificate de
Directorul Centrului, Prof. Jean-Marie Bourgeois, eliberate pe numele a trei
membri ai echipei care au efectuat acest stagiu, anume (alfabetic): Dr.
Georgescu Aristida, Dr. Manea Mǎdǎlina şi Dr. Sfredel Veronica.
Acest stagiu a fost compus din prelegeri teoretice, documentare
bibliografică, demonstraţii practice şi antrenament individual
în ecografia ductalǎ şi elastografia HITACHI calitativǎ şi
cantitativǎ, sub conducerea medicului coordonator, Dr. Dominique Amy, cu
evaluare comparativǎ la toate cazurile cu aspectele mamografice şi cu
coroborare cu rezultatele histo-patologice la cazurile cu leziuni suspecte.
b). Stagiul de formare
practicǎ în tehnici moleculare si celulare efectuat in perioada 29.11.2007
– 9.12.2007 la Stockholm in Suedia, la Institutul Karolinska, Departamentul de
onco patologie, de catre doamna Danoiu Suzana, membru in echipa proiectului sub
coordonarea doamnei prof. dr. docent, Anica Dricu.
3. A3.3 Reuniune
informativǎ asupra rezultatelor stagiilor de formare
Obiectiv realizat prin reunirea membrilor echipei în 10.12.2007, cu
prezentarea rezultatelor obţinute, a atestatelor, a documentaţiei
ştiinţifice, a experienţei câştigate, cu discutarea
recomandǎrilor transmise de Dr. Amy Dominique privind implementarea
şi popularizarea tehnicii de ecografie ductalǎ, pe baze anatomice,
deoarece sânul are o structurǎ anatomicǎ radialǎ, iar singura
metodǎ de diagnostic paraclinic secţionalǎ radialǎ a
sânului este reprezentatǎ de ecografia ductalǎ. Concluzia reuniunii a
fost unanimǎ, cu aprecierea unui progres de instruire teoreticǎ
şi practicǎ în ecografia mamarǎ, cu motivarea mai pregnantǎ
a necesitǎţii implementǎrii şi în ţara noastrǎ a
ecografiei ductale Doppler completatǎ prin elastografie, metoda
dovedindu-se fiabilǎ, aplicabilǎ la orice vârstǎ,
independentǎ de operator, repetabilǎ, neinvazivǎ, prin
realizarea unei tehnici standardizate, principala condiţie impusǎ
unei metode utilizate în screening. Elastografia se va putea efectua doar prin
achiziţionarea unor echipamente cu programe dedicate, actual tip HITACHI
sau SIEMENS, cu aprecierea neinvazivǎ cu acurateţe peste 87-90% a
caracterului de malignitate, în schimb, ecografia ductalǎ se va putea
practica pe scarǎ largǎ, cu condiţia utilizǎrii unor transductori
liniari de lungime de 9-10 cm, cu frecvenţǎ cât mai apropiatǎ de
10MHz, la care se va ataşa un dispozitiv relativ simplu cu pungǎ de
apǎ. S-a discutat de asemenea
despre modalitǎţile de stocare a datelor dupǎ modelele
prezentate la stagii, despre noi modalitǎţi de diseminare a informaţiei
ştiinţifice cu ocazia unor reuniuni ale filialei Societǎţii
Române de Ultrasonografie, participarea la manifestǎrile naţionale,
publicarea de articole şi pregǎtirea volumului prevǎzut pentru
ultima etapǎ.
4. A3.4 Managementul etapei proiectului : omogenizare de date intre parteneri,
pregatire raportare
Obiectiv realizat in 10.12.2007, prin participarea membrilor colectivului
si analiza comunǎ a materialelor, elaborarea concluziilor, stabilirea
datelor de raportare.
Descrierea stiintifica si tehnica
Vizite şi stagii de formare, cercetare şi
predare
Aceastǎ fazǎ
reprezintǎ o dublǎ realizare, pe de o parte o primǎ valorificare
a experienţei teoretice şi practice dobândite prin studiul individual
şi exercitarea activitǎţii în cadrul specialitǎţii
medicale proprii, pe de altǎ parte
o perfecţionare ulterioară în cadrul stagiilor de formare în centre de referinţă din Europa
(mobilitǎţi în străinătate).
Valorificarea experienţei de prim nivel în
domeniul ecografiei ductale s-a realizat prin organizarea şi
susţinerea workshop-ului de ecografie ductalǎ şi elastografie,
la care s-a adǎugat redactarea şi tipǎrirea unui ghid practic.
Intenţia acestei acţiuni a fost de a evalua rezultatele metodelor de
diagnostic radio-imagistic utilizate pe scară largă în present,
pentru a stabili locul şi avantajele ecografiei ductale şi
elastografiei. Fiecare metodă utilizată în prezent are avantaje
şi dezavantaje, nici-o metodă nereuşind până acum să
întrunească suficiente avantaje privind acurateţea (mamografia în ţările avansate a
scăzut doar cu 30% numărul cazurilor de cancer avansat la depistare,
ecografia clasică este folosită doar ca adjuvant al mamografiei,
fără a putea fi standardizată ca să participle la programe
de screening, mamografia prin rezonanţă magnetică are
sensibilitate bună dar specificitate redusă care a determinat
creşterea numărului de biopsii), raportul
cost/eficienţă, reducerea riscurilor induse pacienţilor,
accesibilitatea largă, etc.
Cunoaşterea noilor tehnici şi metode se
impune de aceea pentru a obţine performanţe mai mari în depistarea
cancerului în stadii cât mai precoce şi se pune problema opţiunii
între metodele noi, între care mamografia digitală care este tot mai larg
recunoscută în screening, pentru a ameliora rezultatele mamografiei
clasice, în special legate de stocarea şi prelucrarea imaginilor, dar
fără o creştere deosebită a acurateţei; folosirea
tehnicii computerizate de diagnostic al imaginilor mamografice (Computed aided
diagnosis) ar reduce costurile legate de al doilea specialist necesar
interpretării duble, dar fără modificarea principiului de
diagnostic; rezonanţa magnerică nucleară, utilizată în special
pentru detectarea leziunilor multiple, uni/bilaterale, a recidivelor, este
scumpă şi cu accesibilitate redusă şi fără a
putea fi folosită în screening; tehnica PET este de mare acurateţe,
dar are aceesibilitate redusă şi limitate indicaţiile; utilizarea
ecografiei Doppler a crescut acurateţea metodei, dar tehnica
neanatomică de examinare duce la o sensibilitate redusă a metodei,
fără posibilităţi de standardizare şi fără
reproductibilitate, fiind operator dependentă.
Cunoaşterea prin studiu theoretic şi
practic a ecografiei ductale, realizată în această etapă a
proiectului, va permite dezvoltarea în ţara noastră a unor programe
de screening ecografic aplicabil la orice vârsta, nelegat de sex sau de starea
fiziologică, deoarece metoda este independentă de operator şi
dependentă doar de anatomia specială a sânului, care trebuie
respectată în protocolul examinării; este metodă
repetabilă, neiradiantă, cu cost relative redus, reproductibilă
cu localizare precisă a leziunilor descoperite, iar imaginile obţinute
pot fi interpretate de orice specialist antrenat.
Rezultatele ecografiei ductale, iniţiată
şi evaluată prin studii comparate de Prof. dr. M. Teboul şi apoi
de Dr. D. Amy, sunt bazate pe principiile anatomiei radiale a sânului studiate
de anatomo-patologi de renume între care amintim pe Prof. L. Tabar. Evaluarea
structurii ductale şi lobulare ale sânului este justificată de faptul
că localizarea cancerului mamar are punct de plecare în ducte sau lobuli
în peste 80% cazuri, mai precis la nivelul unităţii ducto-lobulare
terminale specializate (TDLUs- terminal ducto-lobular unit specialized),
aflată la intersecţia axului ductal cu ligamentul Cooper, în
aşa-zisele creste Dupret. Această localizare determină extensia
neoplasmului spre tegument sau spre fascia posterioară pre-pectorală
în lungul ligamentelor Cooper, după Nakamura, ceea ce explică
aspectul cancerului mamar cu diametrul antero-posterior mai mare decât l
orizontal, criteriu de malignitate descris de Stavros.
Rezultatul experienţei practice câştigată
în stagiul de formare sub îndrumarea Dr. Amy se poate exprima în formula:
”Urmăreşte ductele pentru a detecta cancerul milimetric”, iar
asocierea tehnicii de ecografie ductală, cu examinarea Doppler calitativ
şi cu elastografia ecografică este deja un concept demonstrat, care
poate creşte acurateţea diagnosticului la valori neatinse de nici o
altă metodă de diagnostic paraclinic.
A fost studiată valoarea echipamentelor
adaptate ecografiei ductale, sonda de 9-10cm lungime cu o frecvenţă
de cât mai apropiată de 10 MHz fiind o condiţie esenţială,
la care se adaugă un dispozitiv deja în fabricaţie de mai multi
producători pentru ataşarea unei “pungi cu apă”, cu rol în
etalarea reliefului mamar fără deformare, cu redistribuire
uniformă a presiunii pe suprafata de examinat, cu oferirea unei
poziţionăprincipale în planul orizontal, ceea ce crează maxim de
rezoluţie şi contrast fără artefacte.
Metodele de stocare electronică a datelor
permit evaluarea în dinamică, studii comparative, analize repetate ulterioare,
cu valoare de prognostic.
Elastografia este o aplicaţie în imagistica
ecograficǎ şi prin rezonanţǎ magneticǎ a
proprietǎţii elastice a ţesuturilor normale, cu alterarea
elasticitǎţii uşoarǎ în leziunile benigne şi
severǎ în leziunile maligne în principal, dar şi în alte cazuri cum
sunt fibrozele displazice sau cicatriceale şi calcificǎrile. În
rezonanţa magneticǎ nuclearǎ este aplicatǎ în
examinǎrile mamare, nu pentru a creşte sensibilitatea metodei, care
este destul de mare (peste 90%), ci pentru a creşte specificitatea şi
a reduce numǎrul de puncţii-diagnostic inutile. Aplicaţia este
utilǎ, dar mai costisitoare şi mai puţin accesibilǎ decât
ar putea deveni elastografia ecograficǎ, dezvoltatǎ de Ueno şi
Shiina în Japonia, în prezent recunoscutǎ pe plan mondial. Proprietatea
elasticitate a ţesuturilor normale a fost descrisǎ în urmǎ cu
peste 20 ani de cǎtre Kobayashi, dar fǎrǎ posibilitǎţi
de cuantificare. Actual, elastografia oferǎ o cuantificare calitativǎ,
pe o scalǎ color, cu 5 categorii de bazǎ Ueno, în varianta HITACHI,
standardizatǎ dupǎ Itah şi col.[Radiology 2006; 239; 341-350],
de la roşu (ţesut moale) la albastru (ţesut dur), la care se
adaugǎ aspectul stratificat tricolor roşu-verde-albastru (RGB) pentru
leziunile chistice centimetrice. În plus, analiza cantitativǎ prin
calcularea raportului de elasticitate între grǎsimea normalǎ
subcutanatǎ şi leziunea mamarǎ, numit „strain ratio” sau „FLR=
fat to lesion ratio”, dupǎ Ueno şi aplicat de Amy, aratǎ o
valoare cut-off FLR de 4,3, cu
specificitate 88,8%, sensibilitate 89,4% şi acurateţe 89,0%. Astfel,
valoarea medie pentru leziunile benigne se situeazǎ la un strain ratio de 2,95, în timp ce pentru
leziunile maligne este o valoarte medie determinatǎ de 11,61, în
practicǎ, dupǎ Amy, o valoare de peste 5,0 fiind semnificativǎ
pentru malignitate şi fǎcând inutilǎ puncţia- biopsie.
Tehnica elastografiei în varianta Hitachi presupune o compresie manualǎ cu
sonda a ţesuturilor, cu deplasarea imaginilor şi estimarea
calitativǎ şi cantitativǎ a elasticitǎţii cu
calcularea STR. În varianta Supersonic Imaging Elastography, utilizatǎ
şi de Siemens, comprimarea mecanicǎ indusǎ prin palpare
internǎ cu utilizarea presiunii frontului de undǎ mǎsoarǎ
deplasarea ecograficǎ prin tehnica ultrafast şi realizeazǎ o
estimare exactǎ a proprietǎţii elastice a ţesuturilor
folosind analiza propagǎrii undei mecanice.
Rezultatul activitǎţii de instruire se
dovedeşte astfel util în practica diagnosticului leziunilor mamare şi
în diferenţierea pe cale non-invazivǎ a leziunilor benigne de cele
maligne.